Probabil, dar mai mult posibil, imposibil, dar de depasit...

Anul acesta tara noastra a avut parte de un nou sistem de alegere a membrilor Parlamentului, votul uninominal, o metoda de alegere publica noua si necunoscuta, mai mult sau mai putin, atat de alegatori, cat si de alesi.Din punctul meu de vedere, votul uninominal in forma actuala nu ajuta la aplicarea clara a principiului subsidiaritatii si la o mai mare responsabilizare civica a electoratului, dar si a parlamentarilor caci are multe carente, din care amintesc necunoasterea clara a colegiilor, redistribuirea inechitabila si injusta a voturilor, precum si votul alb.
Sper ca in urmatorii 4 ani , cei noi alesi sa isi indeplineasca, cel putin, 40% din promisiunile facute in timpul campaniei, iar la urmatoarele alegeri sa avem pe cine alege, in functie de activitate si proiecte de legi elaborate.
Vazand ceea ce s-a intamplat in viata politica romaneasca , cu toate rasturnarile de situatie si cu politicienii de o moralitate "impecabila", va propun sa cititi urmatoarelele fabule:

Intr-un mic cartier select
Doi parlamentari fuduli si fara intelect,
Stateau de vorba si se laudau
Cat de bine afacerile le mergeau:
-"Eu, -zice primul- sunt foarte multumit
500.000 de "parai" gratis am primit
Pentru c-am intervenit pe langa judecatorul cutare
Sa schimbe o sentinta de condamnare..."
-"Asta nu-i nimica -il intrerupse celalalt-
Eu un milion de EUROI am primit pe un contract
Ce l-am sustras de la unul si-apoi l-am falsificat
Dandu-l unui investitor putred de bogat
Ce vroia sa construiasca pe terenul acela privat
Un club cochet de striptease pentru cei din Senat.
Si-ti dai seama c-am rezolvat problema rapid
Desi proprietarul de drept al terenului protesta isteric si stupid.
Si ca sa nu mai faca atata galagie
I-am pus pe bodyguarzii mei de hac sa-i vie."

Si, laudandu-se ei asa fuduli,
(Batandu-si joc de toti acei creduli
Ce i-au votat si i-au pus la putere
Unde curge doar lapte si miere)
N-au observat ca langa ei au aparut
Zeci de romani saraci care cu furie i-au batut
Lovindu-i cu sete, dandu-le pumni si palme...
Ingropandu-i in injuraturi si-n sudalme.

Altoiti bine, parlamentarii, scapand cu greu din mainile lor
Cu ajutorul nepretuit al scutierilor
Suparati foarte, si-au jurat
Razbunare crunta, caci derbedeii romani le-au sifonat
Imaginea de cetateni respectabili si (sic) cinstiti,
Admirati de toti si foarte iubiti.
Si-au afirmat sus si tare ca nici un leut nemeritat nu au furat
Asa cum "derbedeii" le-au reprosat.
(Si nu inteleg de ce simplii romani de furt i-au acuzat).

MORALA:
Parlamentarii romani, chiar si cand fura,
Spun ca-s nevinovati, si strasnic ei se jura
Pe onoarea lor alba si nepatata...
Si, siguri pe ei, la mandatul urmator,
Vor mai candida odata.

Curiozitati...

Rubrica " Curiozitati" este dedicata unor aspecte ale limbi romane, necunoscute sau partial stiute ,insa care la prima vedere par insignifiante, dar au o importanta majora si denota cunoasterea foarte buna, de catre vorbitori, a limbii romane.
Cuvinte lungi din limba română:
ELECTROGLOTOSPECTROGRAFIE (25 de litere) este cel mai lung cuvânt din DEX. Există însă cuvinte mult mai lungi. Unii termeni medicali sau din chimie pot ajunge chiar la peste 30 de litere. Iată câteva exemple:
DIFOSFOPIRIDINNUCLEOTIDPIROFOSFATAZĂ (36 de litere)
ENCEFALOMIELOPOLIRADICULONEVRITĂ (32 de litere)
GASTROPILORODUODENOJEJUNOSTOMIE (31 de litere)
DICLORDIFENILTRICLORMETILMETAN (30 de litere)
Cel mai lung cuvânt alcătuit doar din vocale:
UIUIU (5 litere)
Cele mai lungi cuvinte care conţin aceeaşi consoană:
CIOCOAICEI, LĂLĂIELILE, LILIALULUI, LOAIALULUI (10 litere)
Cuvântul AUTOÎNSĂMÂNŢĂRILE conţine toate cele 8 vocale din limba română (a, ă, â, e, i, î, o, u). Pare să fie singurul cu această proprietate.
Cele mai lungi cuvinte cu toate literele diferite:
NESCHIMBATORUL (14 litere)
PNEUMOGASTRIC (13 litere)
Care cuvânt din limba română are 3 silabe şi 31 de litere?
Este cuvântul... „ALFABET” !
Cacofonii acceptate în limba română sunt:
ION LUCA CARAGIALE
BISERICA CATOLICĂ
TACTICA CAVALEREASCĂ
EPOCA CAPITALISTĂ
BANCA COMERCIALĂ

To be or not to be .... clever/smart!!!!

Acest articol tratează câteva din cele mai frecvente probleme de exprimare în limba română.

Corect	Greşit	Comentarii
Eu am numai trei picioare. Nu am decât 10000 lei.	Am decât 10000 lei.	Numai se foloseşte în construcţii afirmative, iar decât se foloseşte în construcţii negative.

Fii cuminte! Nu fi fraier! Să fii punctual.

Fi cuminte! Nu fii fraier! Să fi punctual.

Pentru imperativul afirmativ (fii cuminte!) şi pentru conjunctiv (să fii punctual) n-am argumente, dar aşa e :) Imperativul negativ se formează întotdeauna cu nu + infinitivul verbului: nu veni, nu pleca, nu uita. Deci, în cazul lui a fi, avem nu fi fraier!

Ce-i cu cărţile astea pe masă?

Ce-s cu cărţile astea pe masă?

Folosirea verbului a fi la plural nu are sens şi nu are legătură cu faptul că vorbim despre mai multe cărţi. Un exemplu şi mai evident este Ce este cu voi aici?, nu Ce sunteţi cu voi aici?

Mi-ar plăcea

Mi-ar place

Infinitivul verbului este a plăcea (vezi definiţia), iar condiţional-optativul se formează cu verbul auxiliar a avea (în acest caz, ar) şi cu infinitivul.

Majoritatea salariaţilor este mulţumită...

Majoritatea salariaţilor sunt mulţumiţi...

Este pur şi simplu vorba despre acordul subiectului cu predicatul. Majoritate este la singular, deci şi verbul a fi trebuie pus la singular. Ce-i drept, majoritate este un substantiv colectiv, cu sens de plural, dar forma gramaticală este în continuare cea de singular. Un exemplu şi mai elocvent este tineretul merge la mare (nu tineretul merg la mare). Observaţie: În conformitate cu noua ediţie a Gramaticii Academiei, în anumite cazuri acordul prin înţeles este admis; în cazul acesta ambele variante sunt acceptate.

Condiţiile optime O listă completă

Condiţiile cele mai optime O listă foarte completă

Adjectivele care la origine sunt comparative şi superlative: exterior, interior, superior, inferior, optim, excelent sau cele care exprimă, prin sensul lor, superlativul: ultrasensibil, splendid, perfect nu formează grade de comparaţie. De asemenea nu formează grade de comparatie nici adjectivele care exprimă o însuşire absolută: pozitiv, negativ, complet, mort, viu, principal, gravidă, mijlociu, prim etc.

defintia sexului......

Ce este sexul?
Dupa medici este o boala, pentru ca ajungi tot timpul la pat.
Dupa avocati, este o injustitie, pentru ca întotdeauna este unul deasupra, altul dedesubt.
Dupa politicieni este democratie perfecta, pentru ca se bucura atât cel de deasupra, cât si cel de dedesubt.
Dupa economisti este o investitie proasta, pentru ca e mai mult ceea ce intra, decât ceea ce iese.
Dupa matematicieni, este ecuatia perfecta, pentru ca femeia ridica membrul la maxima putere, îl închide între paranteze, îi extrage factorul comun si-l reduce apoi la expresia minima.

Balada lu' Mihai Viteazu'

Naratorul: Oastea otomana vrea sa intre-n tara,
Unii n-aveau viza si-au ramas pe-afara;
Dar Mihai Viteazul, cum a prins de stire
Pleca sa-si adune brava lui ostire!
Mihai: Pircalabe Voinea... scoal' ca te plesnesc!
Unde sunt Buzestii?
Voinea: Pai, stai sa ma gandesc...
Stroe e la bingo, Preda e la meci,
Radu-i beat manga, da la ratze-n beci.
Mihai: Du-te si aduna-i cum ti-am ordonat,
Turcii dau navala, suntem in c...t!
Naratorul: Oastea se aduna din munti si paduri
Jumatate-s crita, restul sunt mahmuri.
Cu manie surda Voda ii priveste
Si prin portavoce astfel le vorbeste:
Mihai: Bai armata... a 14 a,
Hal de bravi eroi,
Asta e tinuta?!?
Ce e ma pe voi?
Ia uite, ala-si sufla mucii in caciula!
Vezi sa nu te-mpiedici, c-ai sa cazi in p... cap!
Uite care-i smenu, de ce v-am chemat:
Turcii vor in freza, nu s-au saturat.
Luati aminte bine, e si 43,
La si 51 casunati pe ei!
Mihai over.
Naratorul: Oastea otomana s-a oprit deodata,
Caci in fata-i voda, cu a lui armata.
Sultanul: Te-ai tampit ghiaure, calea de ne-o tii:
Suntem doua sute patruzeci de mii!
Mihai: Ei, part...
Sultanul: Si-ai sa-mi sugi turbanu'
N-ai decat trei sute!...
Mihai: Trei sute, da' rai!
Sultanul: Rai!!...
Mihai: Ala, de exemplu, se numeste Ghita,
A taiat pe ma-sa, ca nu-i da halvita.
Cei din Atlantida ne-au amenintat:
L-am trimis pe Ghita si i-a scufundat.
Si acum trei zile a fost in Vietnam.
Sultanul: Vietnam nu exista!
Mihai: Pai eu ce ziceam!
Sultanul: Mama, i-a taiat pe toti!
Mihai: Alalalt e Mitu,
Mananca spahii.
Sultanul: Spaghete mananca!...
Mihai: Cati ai tu acolo nu-i ajung o zi.
Sultanul: Nu-i ajung ca n-am ketchup!
Mihai: Insa cel mai tare si cu brat de fier
E Preda Buzescu, bravul meu boier!
Sultanul: Daca-i asa tare precum zici mata,
Pune-l sa se bata cu Mehmet Aga!
Daca-nvinge-al vostru, fac stanga-mprejur,
Daca nu, va prindem si v-o trag la c... moaci.
Mihai: Au, moaca mea!
Naratorul: Turcu scoate-o drujba.
(Pe semne uitase
Ca benzina inca
Nu se inventase!)
Preda ca un ninja intr-o pluta sare,
Scuipandu-l pe turc intre felinare.
Turcu' lua cutitul si urcand pe pluta,
Scrijeli "Hai LIBI AMR 100".
Preda-i sare-n carca
Se trantesc prin iarba.
Turcu: Ba, trait-ar mata
Nu ma lua de barba!
Preda: Du-te ba-n fasole, de spahiu borat
Nu face cu curu, ca ti-l bag pe gat!
Naratorul: Ei se bat de-o ora si nu se razbesc;
Voda si sultanul se cam plictisesc
Si o pun de-o tabla sus pe o caruta
Turci si ghiaurii o pun de-o miuta.
Mihai: Ia zi, mai sultane, vii din Istambul;
Care mai e pretul, vreau sa-mi iau un ghiul!...
Sultanul: Trimite-ti nevasta si-ti aduce-o suta
Nu trebuie sa ceara, ci doar sa se f... plimbe!
Noi luam prin razboaie aur de la voi
Si-ale voastre fete il aduc inapoi.
Noi luptam cu mana, ele din picioare
Si astfel prospera ambele popoare!
Naratorul: Ei il vad pe Preda cum paseste-incet
Tinand in stanga capul lui Mehmet...
Sultanul: Ai invins, ghiaure!?!
Preda: Doar din intamplare.
Si-a luat singur gatul
C-a facut prinsoare:
Eu i-am zis ca-i homo,
Dansul a negat;
Mi-am dat jos nadragii
Si n-a rezistat!
Si acum ma cam doare...
Mihai: E un gest frumos
Pentru tara sfanta
Sa te doara-n dos!
Pleaca, dar, sultane;
Loc de tine nu e.
Ca va taiem capul
Si va dam si m.... palme!
Du-te la ostire,
Spune ca ghiauru;
S-a batut cu turcu'
Si l-a-nvins cu c.. spada

Criza economica actuala......


Observ faptul ca de ceva timp in toata mass-media se vorbeste de o puternica criza economica inceputa in U.S.A. si propagata in majoritatea statelor europene si nu numai.Ceea ce ma intriga este faptul ca toti jurnalistii, mai mult sau mai putin avizati , vorbesc despre acest subiect, fara insa a preciza cauzele ce au determinat declansarea acestei crize si etapele de manifestare ale acesteia, impactul asupra populatiei, dar mai ales asupra bunei functionari a economiei , atat a celei modiale, cat si a celor europene si nationale.
Trebuie sa marturisesc faptul ca am inceput sa citesc foarte multe articole si o scurta dar relevanta carte despre cele mai cunoscute crize din istoria moderna , dar si despre posibile solutii ale rezolvarii crizei financiare actuale.
Desi in tara noastra impactul crizei nu este atat de pregnant, consider ca in urmatoarea perioada, aceasta isi va face mult mai bine simtita prezenta, atat in domeniul automobilelor si in cel imobiliar.
Pentru a scurta acest articol imi permit sa expun in linii mari perceptia mai multor specialisti vis-a-vis de criza economica actuala, asa k va doresc lectura placuta:
"Confruntate cu perspectiva unei recesiuni, guvernele lumii se grăbesc să stabilizeze economia prin politici keynesiene
Economiile dezvoltate ale lumii sunt - sau urmează să intre - în recesiune. La baza turbulenţelor economice din prezent stă politica monetară expansionistă dusă de marile bănci centrale începând cu anul 2000. Recesiunea nu este decât preţul care trebuie plătit pentru creditul ieftin care a stimulat investiţii supradimensionate în case si consum. Dar, desi investitorii si consumatorii din economiile dezvoltate redescoperă în al treisprezecelea ceas prudenţa si frugalitatea, guvernele - spre deosebire de poveţele tatălui din pilda biblică a fiului risipitor - plănuiesc să facă tot ce le stă în putinţă ca să le încurajeze în continuare iresponsabilitatea.
Stabilizare cu deficit
Summit-ul G20 de la Washington din 14-15 noiembrie 2008 s-a încheiat fără adoptarea unor decizii spectaculoase. Desi presedintele francez Nicolas Sarkozy a propus o noua politica fiscala, iar premierul britanic Gordon Brown a pledat pentru un stimul fiscal coordonat, comunicatul de presă de la finalul reuniunii nu a făcut decât să reia o serie de truisme referitoare la nevoia de a întări supravegherea sistemului financiar, armonizarea normelor contabile si protejarea pieţei libere. Cu toate acestea, guvernele din ţările dezvoltate si emergente reprezentate în capitala Statelor Unite au adoptat deja - sau au în curs de adoptare - un asa-numit plan de stimulare fiscală pentru stabilizarea economiei. Aceste programe diferă de la un guvern la altul, dar în esenţă obiectivul este acelasi: consolidarea cererii agregate printr-o combinaţie de reduceri de taxe si cresterea cheltuielilor publice.
Economia, în logica keynesiană pe care se bazează aceste planuri, este văzută ca o gigantică masinărie ale cărei rotiţe adesea scârţåie, iar uneori riscă chiar să înţepenească. Guvernul este mecanicul de serviciu, mereu gata să-i schimbe uleiul atunci când rămâne în pană. Dacă au scăzut investiţiile, de pildă, guvernul le stimulează cu o scădere a ratei dobânzii de politică monetară. Dar în momentul de faţă, desi dobânda de politică monetară a Fed, a Băncii Japoniei sau a Băncii Angliei este real negativă, iar cea a BCE a fost redusă cu un procent în ultimele cinci săptămâni, bursele si producţia industrială din economiile dezvoltate si-au accelerat declinul. Mai mult, consumul, care generează cea mai mare parte a utilizării PIB, a intrat de asemenea în picaj. Conform reţetei keynesiene, guvernul trebuie să facă un pas mai departe si să intervină la nivel fiscal pentru redresarea economiei. Altfel, banii vor înceta să mai circule, veniturile vor scădea, iar somajul va creste. Cu câteva zile înainte de summit-ul G20, China a deschis calea stimulării fiscale adoptând un program de cheltuieli guvernamentale estimat la impresionanta cifră de 586 de miliarde de dolari. Congresul SUA a aprobat un program de 168 de miliarde de dolari în februarie, care nu a reusit decât să crească deficitul bugetar si să întârzie intrarea oficială în recesiune. Cu toate acestea, Barack Obama pregăteste un nou pachet fiscal de 170 de miliarde de dolari care se va adăuga cheltuielilor de 700 de miliarde de dolari aferente asa-numitului program de stabilizare financiară promovat de secretarul Trezoreriei, Henry Paulson. În Europa, ministrul german al economiei, Michael Glos, a anunţat miercuri că la Bruxelles se discută un plan european de stimulare fiscală în valoare de 130 de miliarde de dolari (sau 1% din PIB-ul fiecărui stat membru), în timp ce Japonia tocmai a aprobat un program similar de circa 70 de miliarde de dolari.
Consum vs economisiri
În ciuda asteptărilor mari ale politicienilor si bancherilor centrali, măsurile adoptate au toate sansele să nu aibă efectele scontate. În fond, banii cheltuiţi de guvern trebuie să provină de undeva. Dacă bugetul acestuia intră în deficit, înseamnă că ce se va lua cu dreapta, prin împrumuturi care ar fi putut să ajungă direct la investitori, se va da cu stânga - prin cheltuieli publice. În consecinţă, stimulul fiscal nu va face decât să elimine investiţiile private si să le înlocuiască cu acelea publice. Scăderea temporară a investiţiilor - pe fondul erorilor din trecut ale antreprenorilor - constituie un stadiu necesar pentru o revenire sănătoasă. De asemenea, diminuarea consumului este o etapă necesară în refacerea economisirii după anii de credit ieftin si supraîndatorare. Inhibarea acestor ajustări nu va face decât să prelungească recesiunea.
De la Keynes la Keynes
Crizele economice, credea fondatorul macroeconomiei, sunt definite printr-o scădere a cererii agreagate, iar rolul guvernului este să combată fluctuaţiile economice printr-o combinaţie de politici monetare si fiscale. De la Marea Criză si până astăzi, aceasta a fost si rămâne înţelepciunea comună de la baza politicilor de stabilizare ale guvernelor în vremuri nefaste. Desi Keynes acorda prioritate politicilor fiscale în combaterea crizelor economice, majoritatea bancherilor centrali si a macroeconomistilor din prezent sunt de părere că politica monetară ar trebui să joace rolul central, fiind un instrument mai eficient de intervenţie. Numeroasele acţiuni (coordonate sau necoordonate) ale Federal Reserve, BCE (Banca Centrala Europeana) si celorlalte mari bănci centrale din ultimul an sunt dovada acestui efort de a combate criza economică prin reducerea dobânzilor, facilitarea creditării si stimularea investiţiilor. Rezultatele nu s-au ridicat însă la înălţimea asteptărilor, în schimb nivelul inflaţiei a crescut.
Paul Krugman, laureatul de anul acesta al premiului Nobel, nu se arată surprins de esec. Referindu-se la economia americană, el este de părere că se confruntă în prezent cu o capcană a lichidităţilor. Deoarece dobânzile nominale sunt de doar 1%, iar cele reale sunt negative, banca centrală nu mai poate stimula economia, iar investitorii preferă să-si ţină banii în buzunar în loc să-i investească. Ca urmare, afirmă Krugman, doar o intervenţie fiscală masivă - fie cheltuieli publice, fie returnări de taxe contribuabililor, fie o combinaţie între cele două - poate stimula relansarea cresterii economice."